luni, 24 ianuarie 2011

Trenul vietii

Trenul vietii







Această poezie deosebită stă scrisă la intrarea în biserica de la Sadinca, jud. Sibiu , loc unde s-au pus bazele unei mici mânăstiri condusă de părintele-călugăr David.
Atât de frumoasă pe cât de adevărată.

Un lung tren ne pare viaţa.
Ne trezim în el mergând,
Fără să ne dăm noi seama,
Unde ne-am suit şi când.

Fericirile sunt halte,
Unde stăm cât un minut,
Până bine ne dăm seama,
Sună, pleacă, a trecut.

Iar durerile sunt staţii
Lungi, de nu se mai sfârşesc
Şi în ciuda noastră parcă,
Tot mai multe se ivesc.

Arzători de nerăbdare,
Înainte tot privim,
Să ajungem mai degrabă
La vreo ţintă ce-o dorim.

Ne trec zilele, trec anii,
Clipe scumpe şi dureri,
Noi trăim hrăniţi de visuri
Şi-nsetaţi după plăceri.

Mulţi copii voioşi se urcă.
Câţi în drum n-am întâlnit,
Iar câte un bătrân coboară,
Trist şi frânt, sau istovit.

Vine-odată însă vremea,
Să ne coborâm şi noi.
Ce n-am da atunci o clipă,
Să ne-ntoarcem înapoi?

Dar pe când, privind în urmă,
Plângem timpul ce-a trecut,
Sună goarne VEŞNICIEI:
< Am trăit şi n-am ştiut >

marți, 30 noiembrie 2010

Zambiti un pic

Definitii noi extrase din Moldovian DEX 2010

PRUDENT = pasta de dinti cu extras de prune
MONOLOG = olog de un picior
BIOLOG = olog de ambele picioare
SEXOLOG = olog de 6 picioare (de ex. miriapod sexolog)
MANIPULARE = manevrarea penisului cu ajutorul mâinilor
ATÂTAT = fara sâni
AMÂNAT = fara mâini
ÎNCHINARE = transport catre China
ÎNVINUIRE = procesul de fermentare a mustului
ÎNFOCARE = transformare în foca
GHINIOANE = varianta moldoveneasca pentru ardelenescul "Bine,Ioane
ÎMPRASTIERE = rezultatul procesului prin care betivii se fac prastie
BIZAR = zar dublu
MACEL = mac mic
MICROSCOP= scop marunt
ÎNVIORAT = Prevazut cu vioara
LESINA = pe unde merge "le tren"
MERITORIU = teritoriul ocupat de livada de meri
CIMBRU - marca postala din Banat
BASCA - femeie din Pirinei, cu marginile îndoite înauntru
AMPULA - amintiri din tinerete
HAITI - grupuri de lupi flamânzi care bântuie prin judetul Botosani
BIRMANIA - predispozitie maladiva a unui ministru de finante de a pune noi taxe si impozite
...iar acum te invit la gimnastica de inviorare! http://www.youtube.com/watch?v=KfFjt9EXFgc


--------------------------------------------------------------------------------

duminică, 13 iunie 2010

Romania anului 2010

Cruciti-va de tristul adevar! Nu stiu cata rabdare a avut de le-a adunat autorul acesta, dar este pe faza! Merita citite.




România este o ţară de poveste. O ţară în care nimic nu este ceea ce pare a fi.

Credeti-ne, pe cuvânt!


La noi, în România:


- Salariile cresc, scăzând


- Pensiile sunt tot mai mari, fiind reduse


- Medicamentele gratuite trebuie cumpărate


- La robinet, apa caldă curge rece, iar apa potabilă nu e bună de băut

- Trăim în frig plătind tot mai multă căldură

- Plătim asistenţa medicală gratuită

- Avem un preşedinte care spune mereu adevărul dar fiecare promisiune a lui se dovedeşte a fi o minciună.

Culmea, la fel se întâmplă şi cu primul ministru!


- Premierul ştie totdeauna ce vrea “românul” fără să-l întrebe niciodată

- Banii ţării sunt tot mai putini şi avem tot mai multi miliardari

- Poporul primeşte tot mai mult iar numărul săracilor sporeşte în fiecare zi

- Cel mai performant guvern ales de parlament este acela care tocmai fusese destituit pentru incompetenţă

- Fiecare ministru jură azi, cu mâna pe biblie, că doreşte binele poporului şi de a doua zi porneşte un program

menit să-l distrugă

- Salariile profesorilor au crescut cu 50%, prin reducerea cu 15%

- Într-un singur an au fost create 200 000 locuri de muncă şi ca urmare numărul şomerilor a crescut cu 300.000

- Este garantată libertatea de exprimare a cetăţeanului datorită efortului serviciilor speciale de a le asculta,

în fiecare clipă, telefonul

- Libertatea presei este sfântă, de aceea ajung în stare de faliment tot mai multe ziare antiguvernamentale

-S-a redus cu peste 60% numărul taxelor şi impozitelor, dar plătim cu 20% mai mult taxe şi impozite

-S-au desfiinţat peste 100 agenţii guvernamentale, prin creşterea numărului angajaţilor în plată al acestora cu

circa 10%

-Cabinetul premierului a fost micşorat, desfiinţat chiar, prin angajarea în plus a câtorva zeci de consilieri

personali ai primului-ministru

-Constituţia este respectată de guvernanţi prin încălcarea fiecărui paragraf al ei, sub îndrumarea atentă a

primului ministru care este doctor în drept constituţional.

Din nou, culmea, la fel procedează şi preşedintele!

-Legile cele mai bune în România sunt cele care nemulţumesc pe toată lumea

- Avem şi o instituţie denumită Direcţia Naţională Anticorupţie care a obţinut rezultate remarcabile

în lupta împotriva corupţilor, fără să fie condamnat vreun corupt.

Ca urmare, fără nici un corupt, am devenit ţara cea mai coruptă din Europa

-Deşi 60% din alegătorii cu drept de vot au optat pentru un preşedinte sau altul, adevăratul şef al statului

a fost desemnat de “flacăra violet”

-O campanie electorală de câteva sute de milioane de euro a fost plătită cu numai circa cinci milioane

- Am fost o ţară fără premier două luni, având concomitent în funcţie trei prim-miniştri unul demis, unul interimar

şi unul desemnat

-Împrumuturile externe împovărătoare, menite să scoată ţara din criză, adâncesc şi mai grav criza

-Avem o armată tot mai puternică cu o dotare tot mai precară

-Am intrat în Uniunea Europeană, trăim mai bine dar o ducem de două ori mai prost


- Speranţa de viaţă este tot mai mare prin creşterea fără precedent a mortalităţii

-Şcoala este gratuiă pentru toţi copiii, plătindu-se taxe scolare tot mai mari

-Pentru copiii preşcolari s-au infiinţat mai multe grădiniţe datorită reducerii drastice a numărului celor existente

-Analfabeţii nu numai că pot citi, ei chiar învaţă legea circulaţiei şi obţin permisul de conducere

-Turismul a cunoscut o creştere nemaiîntâlnită, ca urmare a scăderii numărului turiştilor cu peste 50%

faţă de anul precedent

S-au luat măsuri hotărâte de întărire a economiei prin desfiinţarea a câte 20 000 de intreprinderi lunar

-Deşi, prin străduinţa guvernului, se produc anual 10 pâini pe cap de locuitor, fiecare cetăţean are asigurată

cel puţin o pâine în fiecare zi

-Agricultura noastră poate hrăni 80 de milioane de oameni, ca urmare peste 80% din mâncarea zilnică a

românului este adusă din alte ţări

- Petrolul produs de noi este cel mai ieftin din lume. Cum reuşim? Îl plătim cu preţul cel mai mare din Europa.

Cu gazele se întâmplă la fel

- Construim în fiecare an sute de kilometri de autostradă şi ca urmare avem autostrăzi tot mai puţine

-Si gropile din carosabil devin tot mai numeroase întrucât le astupăm continuu cu asfalt

-Oricare altă ţară cu atâtea minuni adunate laolată ar fi dispărut demult. Noi existăm!

Mai sunt şi alte minuni în ţara asta. În România, minunile nu se sfârşesc niciodată!

Şi asta fiindcă şi noi, românii, suntem un popor de poveste.

Alegem mereu şi mereu conducătorii cei mai capabili de minunăţii!



Poveste adevărată, scrisă de un cetăţean adevărat al acestei ţări adevărate.

joi, 6 mai 2010

Puiul

Puiul


Trist
şi singur în găoace,
puiul galben-auriu
a simţit într-un târziu
că-i stingher,
că n-are pace.
A simţit că lumea lui
tot mai strâmbă
nu ştiu cum,
se face...
"Ce-o fi asta?"
se gândi.
"Cum de m-a ajuns năpasta
să trăiesc într-o mărgică,
într-o casă
tot mai strâmbă,
tot mai mică?...
Să nu pot să-mi aflu loc
nici pe faţă,
nici pe spate.
Şi să-mi crească,
după toate,
uite
ce nătâng de cioc!
Ce vrei tu?
Vorbesc cu ciudă
eu cu ciocul,
ca un prost...
Însă ciocul ce s-audă?
Cade-n stânga,
bate-n dreapta
şi-mi atârnă
ca o bârnă
fără rost.

Mi-ai ieşit şi doi ochi mici.
Ce să fac cu ei aici?
Mi-au crescut şi aripi grele.
Ce să fac aici cu ele?
Iar sub pântec,
la picioare,
se făcură nişte ghiare...
lungi... cu vârfu-ncovoiat...
Simt că toate-n pântec mi-au intrat!
Doamne,
pentru ce mi-ai dat
daruri care-mi sunt povară?..."

Şi,
lăsat pe partea stângă,
a-nceput uşor să plângă
puiul
pentru-ntâia oară...

*

Dar deodată,
în găoc,
bate cineva de-afară...
Cioc!
Cioc, cioc!
Inima în pui se zbate,
se-nfioară.
Cine...
oare cine bate?...

Cu un tremur ca de-o vrajă,
a bătut şi puiu-n coajă.
Uite!
Sub ciocănituri solide
se deschide
o fereastră!
Doamne,
ce privelişte măiastră!
Apoi uite-acum cât loc...
unde poate să alerge
să se joace,
să se culce...
Iar un glas atât de dulce,
glas de mamă...
andantino,
iată,
îi vorbeşte:
Vino...
Şi sări degrabă puiul
din bârlogul vieţii vechi.
O, acum cât e de bine
să ai ochi,
să ai urechi!...
Ce frumoasă e lumina!...
Parc-ar vrea în piept s-o soarbă.
Asta ce-i?
Un fir de iarbă...
Iar acolo?
E grădina...
Şi-nălţând privirea-n soare,
puiul,
suflet de pripas,
a bătut din aripioare
şi-a făcut întâiul pas.
Iar apoi,
dup-o clipită,
a zărit într-un arbust
o grăunţă rumenită.
Mm!
Da´ bună e la gust!
Iar colea, o gâză mică
pe un fir de busuioc.
Doamne,
ciocuşorul totuşi
nu e...
nu e rău de loc!
Dar aici în noua ţară,
ce s-ar fi făcut el oare
fără aripi, fără ghiare,
fără vechea lui povară
din căsuţa cea sihastră?
Bietul pui...

*

Fraţii mei,
povestea lui
nu-i decât povestea noastră...

Cinste,
curăţie,
milă,
jertfă,
inimă umilă,
lacrimi grele,
bunătate,
şi suspine după stele,
bine,
dar acestea toate...
ce să faci aici cu ele?
Să fii mut ca oaia-n strungă,
cu răbdare (îndelungă!),
să nu fugi după avere,
după nume,
să iubeşti pe cel ce-i gata,
de-ar putea,
să te sugrume,
bine,
dar acestea toate...
ce să faci cu ele-n lume?
Când sub soare are preţ
numai zâmbetul isteţ,
numai vorba îndrăzneaţă,
numai paşii rari şi grei,
numai mâna cu mănuşă
care trage la cenuşă
de la toţi
pe turta ei;

da,
când viaţa e-o berbuncă
unde toţi străbat răscrucea
şi în calea ta aruncă
spini şi cioburi
fără număr,
tu,
să-ţi iei în taină crucea
şi s-o duci umil pe umăr...
suspinând discret,
cuminte,
sub scuipatul de ocară...
O, Părinte,
Creatorule-ndurat,
oare pentru ce ne-ai dat
daruri
care sunt povară?

*

Pentru ce?
Nu ştii?
Aşteaptă...
Vine-o clipă,
un soroc,
când la marginile lumii
cineva din cer va bate...
Cioc!...
Cioc, cioc!
Şi-n acest străvechi găoc
se va face o fereastră
către lumea cea măiastră.

Şi-atunci,
frate,
cât va fi de bine
să ai pieptul cu suspine,
să ai umerii cu cruce,
să ai tâmplele cu spini,
să ai faţa toată plină
de a lacrimilor salbe!
Căci acestea toate, toate,
se vor face... aripi albe
şi tunică de lumină
şi cunună de rubini
şi toiag de-mpărăţie,
care ştie lumi să-nfrunte
(după cum Ioan ne-a spus!)
când ne va sclipi pe frunte
numele etern,
IiSUS!


Costache Ioanid
România este o ţară de poveste. O ţară în care nimic nu este ceea ce pare a fi pentru ca ..... în România:

- Salariile cresc, scăzând;

- Pensiile sunt tot mai mari, fiind reduse;

- Medicamentele gratuite trebuie cumpărate;

- La robinet, apa caldă curge rece, iar apa potabilă nu e bună de băut ;

- Trăim în frig plătind tot mai multă căldură ;

- Plătim asistenţa medicală gratuită ;

- Avem un preşedinte care spune mereu adevărul dar fiecare promisiune a lui se dovedeşte a fi o minciună.
Culmea, la fel se întâmplă şi cu primul ministru!

- Premierul ştie totdeauna ce vrea “românul” fără să-l întrebe niciodată;

- Banii ţării sunt tot mai putini şi avem tot mai multi miliardari ;

- Poporul primeşte tot mai mult iar numărul săracilor sporeşte în fiecare zi;

- Cel mai performant guvern ales de parlament este acela care tocmai fusese destituit pentru incompetenţă;

- Fiecare ministru jură azi, cu mâna pe biblie, că doreşte binele poporului şi de a doua zi porneşte un program menit să-l distrugă ;

- Salariile profesorilor au crescut cu 50%, prin reducerea cu 15% ;

- Într-un singur an au fost create 200 000 locuri de muncă şi ca urmare numărul şomerilor a crescut cu 300.000 ;

- Este garantată libertatea de exprimare a cetăţeanului datorită efortului serviciilor speciale de a le asculta, în fiecare clipă, telefonul ;

- Libertatea presei este sfântă, de aceea ajung în stare de faliment tot mai multe ziare antiguvernamentale ;

-S-a redus cu peste 60% numărul taxelor şi impozitelor, dar plătim cu 20% mai mult taxe şi impozite ;

-S-au desfiinţat peste 100 agenţii guvernamentale, prin creşterea numărului angajaţilor în plată al acestora cu circa 10% ;

-Cabinetul premierului a fost micşorat, desfiinţat chiar, prin angajarea în plus a câtorva zeci de consilieri personali ai primului-ministru;

-Constituţia este respectată de guvernanţi prin încălcarea fiecărui paragraf al ei, sub îndrumarea atentă a primului ministru care este doctor în drept constituţional. Din nou, culmea, la fel procedează şi preşedintele!

-Legile cele mai bune în România sunt cele care nemulţumesc pe toată lumea;

- Avem şi o instituţie denumită Direcţia Naţională Anticorupţie care a obţinut rezultate remarcabile în lupta împotriva corupţilor, fără să fie condamnat vreun corupt. Ca urmare, fără nici un corupt, am devenit ţara cea mai coruptă din Europa;

-Deşi 60% din alegătorii cu drept de vot au optat pentru un preşedinte sau altul, adevăratul şef al statului a fost desemnat de “flacăra violet” ;
-O campanie electorală de câteva sute de milioane de euro a fost plătită cu numai circa cinci milioane ;
- Am fost o ţară fără premier două luni, având concomitent în funcţie trei prim-miniştri unul demis, unul interimar şi unul desemnat ;

-Împrumuturile externe împovărătoare, menite să scoată ţara din criză, adâncesc şi mai grav criza;

-Avem o armată tot mai puternică cu o dotare tot mai precară;
-Am intrat în Uniunea Europeană, trăim mai bine dar o ducem de două ori mai prost ;

- Speranţa de viaţă este tot mai mare prin creşterea fără precedent a mortalităţii ;

-Şcoala este gratuiă pentru toţi copiii, plătindu-se taxe scolare tot mai mari ;

-Pentru copiii preşcolari s-au infiinţat mai multe grădiniţe datorită reducerii drastice a numărului celor existente ;
-Analfabeţii nu numai că pot citi, ei chiar învaţă legea circulaţiei şi obţin permisul de conducere ;
-Turismul a cunoscut o creştere nemaiîntâlnită, ca urmare a scăderii numărului turiştilor cu peste 50% faţă de anul precedent ;

S-au luat măsuri hotărâte de întărire a economiei prin desfiinţarea a câte 20 000 de intreprinderi lunar ;
-Deşi, prin străduinţa guvernului, se produc anual 10 pâini pe cap de locuitor, fiecare cetăţean are asigurată cel puţin o pâine în fiecare zi ;

-Agricultura noastră poate hrăni 80 de milioane de oameni, ca urmare peste 80% din mâncarea zilnică a românului este adusă din alte ţări ;
- Petrolul produs de noi este cel mai ieftin din lume. Cum reuşim? Îl plătim cu preţul cel mai mare din Europa. Cu gazele se întâmplă la fel ;
- Construim în fiecare an sute de kilometri de autostradă şi ca urmare avem autostrăzi tot mai puţine ;

-Si gropile din carosabil devin tot mai numeroase întrucât le astupăm continuu cu asfalt ;
-Oricare altă ţară cu atâtea minuni adunate laolată ar fi dispărut demult. Noi existăm!

Mai sunt şi alte minuni în ţara asta. În România, minunile nu se sfârşesc niciodată!
Şi asta fiindcă şi noi, românii, suntem un popor de poveste.
Alegem mereu şi mereu conducătorii cei mai capabili de minunăţii!

Poveste adevărată, scrisă de un cetăţean adevărat al acestei ţări adevărate.

vineri, 12 martie 2010

"cinsteste pe tatăl tău si pe mama ta....."

Dragilor, 8 Martie tocmai a trecut. Ne-am adus aminte de mamele noastre, le-am oferit flori, zambete si poezii. Sa nu uitam nici de tata, caci ni s-a spus “cinsteste pe tatăl tău si pe mama ta, ca să-ti fie bine si să trăiesti multi ani pe pământ”(Iesire 21:12).

Postez un text care pe mine m-a impresionat. Sper sa va placa la fel de mult.

Principesa Margareta a României depre Regele Mihai I :

“Exista un om pe lumea aceasta a carui prezenta ma face sa ma simt ocrotita, un om care se afla întotdeauna acolo, lânga tine.

Am acasa o fotografie cu mine copil, asezata pe o masina veche de tuns iarba. Sedeam pe masina cu care omul acesta taia iarba si ma simteam în siguranta.

În fiecare seara, înainte de a adormi, el venea sa spuna, cu surorile mele si cu mine, “Tatal Nostru”. Când aveam patru ani, el mi-a dat textul rugaciunii copiat la masina lui de scris. Aceasta este o pagina pe care nu am pierdut-o niciodata.

La cei sapte ani ai mei, când venea sa ma ia de la scoala, stateam pe scaunul din fata al masinii Volkswagen broscuta si eram foarte mândra ca am dreptul la acel loc. Ma uitam pe furis la el cum conducea si ma gândeam ce frumos si fermecator era, cu ochelarii de soare si cu profilul lui perfect. Eram foarte mândra. La semafor ma uitam pe fereastra la oamenii din alte masini sa vad daca îl remarcau si eram sigura ca nici ei nu vazusera un barbat atât de frumos.

Am zburat la vârsta de zece ani într-un avion pe care el îl pilota si a fost destul de ciudat sa fiu acolo, în aer, înconjurata de nori si de zgomotul motoarelor; ma uitam în jos, spre pamânt, si puteam sa vad masinile si copacii, lacul, câmpurile si soselele. El nu spunea nimic, dar la un moment dat am vazut la distanta un alt avion. Deodata, el a spus: “Daca as începe acum aterizarea, din cauza liniei de zbor ne-am ciocni cu celalalt avion. Asta îmi spun instrumentele mele de zbor”. M-a privit amuzat, sa vada ce spun eu. Am tacut si m-am gândit ca omul acesta e destul de puternic sa rezolve orice problema.

Când ma întorceam de la scoala, la casa veche din Versoix, el citea mereu “Herald Tribune” dupa masa de seara, dezlega rebus, asculta muzica clasica, înainte ca nesuferitele de televizoare sa intre în viata noastra. Serile noastre în familie erau placute si confortabile.

Când am devenit adolescenta, omul acesta m-a învatat sa conduc masina, folosind pentru aceasta jeep-ul sau. A fost foarte rabdator si nu m-a facut sa ma simt nervoasa sau neîndemânatica. El a fost dintotdeauna foarte calm, si a fost bun si întelegator cu fiecare.

Daca ceva se strica, el stia sa repare, mai ales lucrurile mecanice si electrice. A fost minunat pentru mine când am avut prima masina! Nu aveam nevoie sa merg niciodata la garaj.

Am descoperit ca acest om are talent artistic; el a fost un pasionat pianist (e asa de pacat ca nu a continuat!), iubeste muzica clasica, este un talentat fotograf si îi place sa calatoreasca si sa imortalizeze peisajele noi. Când eram mici si veneau la noi copii de la scoala, el scotea un proiector special si ne arata desene animate: ciocanitoarea Woody, ratoiul Donald, Mickey Mouse. De aceea serbarile noastre de acasa erau vestite la scoala si fiecare se întrecea sa fie invitat în casa noastra.

Amintiri unice sunt serile în care înregistra, în fiecare an, mesajul pentru “Europa Libera”, care se transmitea în România în seara de Anul Nou. Noi toate trebuia sa fim linistite în timpul înregistrarii, de fapt trebuia sa stam în alta camera, ca sa nu-l deranjam. Ascultam cu încordare cuvintele si cadenta limbajului. Eram de fiecare data impresionate si întelegeam ca e vorba de ceva cu adevarat important.

Eram mic copil atunci când am înteles ca exista o parte din acest om care nu ne apartine noua. Totul era legat de înregistrarile radio din fiecare an: o parte misterioasa care se aseza deasupra familiei. Acest sentiment devenea evident si în orele în care el ne povestea despre o tara nu prea departata pe care o iubea si pe care o pierduse, când ne vorbea în limba acelei tari, când ne arata fotografiile acelui tinut si ne punea sa ascultam muzica acelor meleaguri. La început ne-am întrebat cum poate cineva sa piarda o tara, cum se poate una ca asta?! Dar ceea ce întelegeam era ca omul acesta era mai mult decât unul din membrii familiei noastre; în viata lui era o alta dimensiune, cumva deasupra noastra; era ceva diferit, important, nu ca o meserie sau o slujba, ceva mult mai cuprinzator si mai profund. Si totusi, acel ceva era, într-un fel, si o parte din noi. Sentimentul de apartenenta a crescut odata cu noi si ne-a adus si mai aproape de omul despre care va vorbesc.

Aceasta alta parte a lui îl facea retinut si trist. Dar cum el e foarte echilibrat, reusea sa-si învinga tristetea. Persoana aceasta are ore metodic stabilite pentru orice, si vorbele pe care le scoate sunt bine gândite înainte. De aceea el face pe toata lumea sa se simta în siguranta; niciodata nu e haos în jurul lui.

Acest om are un formidabil simt al umorului si poate spune glume foarte amuzante; simtul umorului i-a folosit lui si noua ca medicament, atunci când venea tristetea.

Persoana aceasta e incoruptibila, nu l-am putut minti niciodata. De exemplu, nu m-am putut preface ca sunt bolnava, ca sa nu merg la scoala.

Omul acesta a avut tot soiul de profesii pentru a-si întretine familia: a crescut gaini, a condus masini, a facut tâmplarie, a fost agent de bursa, pilot de încercare si producator de echipament electronic. Am descoperit ca este si un incredibil epistolar, ca a pastrat corespondenta cu tot felul de oameni din toate colturile lumii, despre tara lui, despre jeep-urile lui, despre fotografii, masini, avioane si chestiuni mecanice. Auzeam cu totii cum batea literele la masina lui de scris, în noapte, în timp ce ne cuprindea somnul. Era un sunet asa de linistitor!

Acest om a devenit rege la vârsta de sase ani si continua sa fie. El a fost nascut sa reprezinte, sa iubeasca si sa munceasca pentru o tara si si-a îndeplinit menirea în fiecare secunda a vietii lui, chiar si atunci când tara era departe de el si interzisa lui.

A stat singur împreuna cu armata lui în fata nazistilor si a schimbat destinul unui continent la 23 august 1944, la vârsta de douazeci si doi de ani, când a întors armele de partea aliatilor, în razboiul al doilea mondial. Apoi, el singur a durat ani de încapatânata rezistenta în fata comunistilor care, în cele din urma, l-au fortat cu tevi de pusca si cu tancuri sa-si paraseasca tara.

Dar acest om a supravietuit dusmanilor lui, si a supravietuit pâna si copiilor dusmanilor lui.

Omul acesta a fost întotdeauna acolo, lânga mine. El este dintotdeauna alaturi de tine.

Si omul acesta este tatal meu.”


Nu ca as fi pro-monarhie in Romania, caci nici nu mai stim ce ar fi bun pentru tara aceasta ca sa mearga bine, dar cred ca omul acesta are un loc aprte in istoria tarii noastre...loc ce nu-l poate schimba nimeni pentru ca: "A fost odata un rege care . . . "

joi, 18 februarie 2010

Un catel....educat

Unii au atata minte de da p-afara.Originala ideea.